Почему Версальско-Вашингтонская система международных отношений оказалась неустойчивой?

Версальско-Вашингтонская   система   международных   отношений имела три главных недостатка. Во-первых, из неё «выпали» Советская Россия и Германия, которые  потеряли значительные территории и  оказались в тяжёлом экономическом положении. Во-вторых, участие США в европейских  делах после неудачи с ратификацией Конгрессом Версальского договора было резко ограничено. В-третьих, новое национально-госу дарственное размежевание в Европе нарушило прежние хозяйственные связи, поскольку на территориях бывших империй возникли небольшие страны, отгородившиеся друг от друга административными таможенными барьерами. Большинство независимых государств Центральной и Восточной Европы были слабы как экономически, так и  политически. В некоторых из них, например в Чехословакии, Польше, Югославии, оставались нерешёнными социальные и национальные проблемы. Во внешней политике они зависели от крупных держав; Франции, Великобритании, а позднее — Германии. Новая система не могла разрешить все противоречия в Европе и Азии, Границы, проведённые на карте в результате переговоров, далеко не всегда учитывали реальную политическую и экономическую ситуацию. Поэтому неудивительно, что фактически сразу же после завершения работы Версальской и Вашингтонской конференций началась борьба за пересмотр их решений

ответ:Rezumatul poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu te va ajuta să înțelegi mai ușor povestea de dragoste dintre fata de împărat, Cătălina, și Luceafăr. În plus, „Luceafărul Rezumat” îți va fi de mare folos dacă nu ai reușit încă să citești opera, întrucât aici găsești toate detaliile importante pe care trebuie să le cunoști despre acest poem.

„Luceafărul” reprezintă o creație de referință pentru romantismul european. În poezie „converg majoritatea marilor teme eminesciene. Luceafărul e interpretat, mai recent, ca un basm al ființei, ca o conjugare poetică a verbului a fi sau ca o filozofie a ființei și neantului.” (I. Em. Petrescu: 2000). Poezia este o compoziție clasică, formată din 98 de catrene structurate în patru tablouri care se desfășoară pe două planuri: cosmic și terestru.

Primul tablou, în care se regăsesc 43 de strofe, începe cu formula particulară a basmului: „A fost odată ca-n povești/ A fost ca niciodată”, iar următoarele versuri o prezintă pe fata împăratului îndrăgostindu-se de Luceafăr. În vis, cei doi sunt legați de o iubire puternică. Atunci când fata îi cere astrului să coboare în lumea ei „Cobori în jos/ Luceafăr blând”, Luceafărul ia forma unui „tânăr voievod/ Cu păr de aur moale”, „cu fața străvezie”, „albă ca de ceară” – „Un mort frumos cu ochii vii”, tatăl lui fiind cerul, iar mama sa, marea. El o cheamă pe tânără să-i fie mireasă și să meargă cu el în palatele de mărgean de pe fundul oceanului, dar fata refuză să-l urmeze pe Luceafăr din cauza diferențelor categorice dintre ei: „Căci eu sunt vie, tu ești mort/ Și ochiul tău mă-ngheață”.

Indiferent de obstacole, dragostea fetei pentru Luceafăr nu se stinge, ea chemându-l din nou „în casă și în gând”, luminându-i viața. El acceptă această nouă chemare și de data aceasta se întrupează ca fiul soarelui și al nopții, având „un mândru chip” și trupul înfășurat într-un „negru giulgi” din care „se desfășor/ marmoreele brațe”. Ca și la prima propunere a astrului, fata îl refuză: „Dară pe calea ce-ai deschis/ N-oi merge niciodată!”, văzându-l de data aceasta ca pe un...

Титан мав велике і благородне серце, тому став на до  людям. Прометей навчивлюдей будувати житло, обробляти землю за до тварин. Крім того, навчив їх рахувати і писати. Прометей навчав смертних лікуватися цілющим зіллям, знаходити путь по зорях і лету птахів, користуватися щедрими дарами природи. Зевс розгнівався на людей і забрав у них вогонь аби тим довелося їсти м'ясо сирим. Однак Прометей викрав вогонь з Олімпу, взявши його від сонячної колісниці (або кузні Гефеста), і приніс його людям у тростинці.